Daniela Oteşanu (PSD Vâlcea) a susţinut Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România

Pentru realizarea de politici comune, la nivelul Uniunii Europene au fost adoptate o serie de acte legislative, atât regulamente cât și directive, în funcție de elementele principale ce compun regimul străinilor pe teritoriul Uniunii, printre care se numără și stabilirea condițiilor de intrare și ședere a străinilor în scop de cercetare, studii, formare profesională, schimb de elevi, servicii de voluntariat și muncă au pair(reformare).

Deputatul Daniela Oteşanu susţine că în Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România se specifică următoarele aspecte:
“Directiva (UE) 2016/801 stabilește condițiile de intrare și de ședere pe o perioadă mai mare de 90 de zile pe teritoriul statelor membre a resortisanților țărilor terțe și a membrilor de familie ai acestora, precum și drepturile lor, în ceea ce privește cercetarea, studiile, formarea profesională, serviciul de voluntariat, programe de schimb de elevi sau proiecte educaționale și muncă au pair.
Prin prezenta propunere legislativă se are în vedere modificarea și completarea OuG nr. 194/2002 și a OG nr.25/2014 în sensul asigurării transpunerii Directivei (UE) 2016/801 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2016 privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe pentru cercetare, studii, formare profesională, servicii de voluntariat, programe de schimb de elevi sau proiecte educaționale și muncă au pair (reformare), astfel:
– străinilor intrați în România,atât pentru cetățenii din Uniunea Europeană cât și pentru cei extra-comunitari, în scopul încadrării în muncă, li se prelungește dreptul de ședere temporară în scop de muncă dacă prezintă Contractul individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat în registrul general de evidență a salariaților, din care rezultă că salariul este cel puțin la nivelul salariului minim brut pe țară. În cazul lucrătorilor înalt calificați salariul trebuie să fie la nivelul de cel puțin două ori câștigul salarial mediu brut pe țară.
– corelarea, în tot cuprinsul actului normativ, a dispozițiilor referitoare la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată, având în vedere că referința, la nivel național (stabilită prin hotărâre a Guvernului), este la salariul brut pe țară garantat în plată, iar nu la cel net!”.