Comuna Vaideeni găzduiește “Festivalul Național al Sculptorilor cu Drujba”, ediția a III-a

Evenimentul, unic în România, este organizat de Pensiunea Cerna și Primăria Comunei Vaideeni în perioada 25 iulie-1 august.

A treia ediție a festivalului de sculptură cu drujba are ca temă generală interconectarea cu strategia de dezvoltare a infrastructurii turismului cultural, sportiv, de tratament și de relaxare din comuna Vaideeni.
Sculptorii participanți sunt pasionati de frumos, de tradiție și artă dorind să lase în urmă ceva trainic, simbolic și românesc.
Ca și în anul precedent, prima temă este dedicată copiilor, anul acesta în comuna Vaideeni realizându-se un Parc de Aventuri pentru copii, totalizând 336 metri de trasee prin arbori, cu tiroliene și facilități de aventură cu 3 trasee a câte 13 elemente.
În cadrul acestei teme se va realiza o poartă de intrare care va simboliza legatura puternică a copiilor cu natura prin realizarea unui băiețel și a unui animal (pisica sălbatică) care se cățără la înălțime.
Cea de-a doua temă este dedicată „Muzeului din satul Cerna”, muzeu care se va realiza cu o arhitectură pur românească, folosindu-se tehnici și materiale tradiționale locale: fundații și zidării din piatra de râu, îmbinarea lemnului în „coadă de rândunică și învelitori de șiță (șindrilă), tehnici care au conferit bisericilor și caselor românești durabilitate foarte mare în timp.
Biserica de lemn din cătunul Funduri, satul Mariţa, comuna Vaideeni, este cel mai mic lăcaş de cult de acest gen din judeţul Vâlcea, fiind totodată şi cea mai veche nu doar din „Oltenia de Sub Munte”, ci din toată zona de sub Carpaţi – anul 1557.La realizarea „Muzeului din Satul Cerna” se va folosi tehnica foarte veche de zidărie de piatră de râu (demisol), îmbinarea lemnului în „coadă de rândunică și invelitoare de șiță (șindrilă).
Festivalul Național de Sculptură cu Drujba va aduce un omagiu acestui muzeu prin realizarea unui țăran și a unei țărăncuțe în mărime naturala, îmbrăcați în port popular local, specific zonei Vaideeni, care vor veghea de-a lungul timpului în foișorul casei tradiționale. În acest muzeu toti locuitorii satului vor aduce lucruri de odinioară, specific românești, pentru păstrarea vie a tradiției locale.
Vizitatorii festivalului vor putea vedea acest muzeu în faza de construire, putând admira una din tehnicile prezentate mai sus (in functie de faza in care se afla constructia).
A treia temă a Festivalului de Sculpură este un simbol și un omagiu adus „Mineritului”.
Din cele mai vechi timpuri omul s-a bazat pe minerit pentru a-şi procura diferitele materiale necesare vieţii. Se consideră că activitatea minieră este a doua ca vechime în istorie, după agricultură, aceste două activităţi primare stând la baza dezvoltării civilizaţiilor.
Unul dintre sculptori, chiar de profesie miner, va realiza pentru viitoarea Salina din satul Cerna viziunea sa asupra trudei minerului român de a scoate minereurile din adâncuri. Salina Cerna se va realiza într-o anexă gospodărească veche de aproape 100 de ani, care de asemenea va fi în faza de execuție în timpul festivalului, făcând parte din strategia de dezvoltare a infrastructurii turistice locale.
A patra temă a Festivalului de Sculpură o reprezintă turismul sportiv, de relaxare. În cadrul Festivalului se vor realiza două sculpturi care vor simboliza sporturile de vară și iarnă: un băiat cu mingea la picior și o fată pe patine, Sculpturile vor fi amplasate la terenul de sport multifuncțional din satul Cerna, care va cuprinde sporturile de vară: fotbal, volei, baschet, tenis de câmp și care se va transforma pe timpul iernii în patinuar.
A cincea tema a Festivalului de Sculpură o reprezintă turismul de relaxare, în care se vor realiza 3 sculpturi în formă de mese, ce vor completa și vor aduce un omagiu primului festival (din anul 2017) cu 3 tematici:
• Foișorul Dacic: în care se va realiza o masă complexa cu un dac si calul său, ca și completare la banca ce a avut ca temă pădurea Dacica din primul festival (George Bostănică);
• Foișorul dedicat vânatului: în care se va realiza o masă cu o căprioară și puiul alături și care va completa simbolul vânătorii: banca leu realizată la primul festival (Mihai Iasinovschi);
• Foișorul dedicat animalelor îndrăgite de copii: în care se va realiza o masă cu o familie de iepurași (Baicu Nicolae), care va completa banca cu familiile de vulturi și veverițe realizata de Viorel Rădăcina la primul festival.
Ultima temă a Festivalului o reprezintă turismul cultural, culinar și artizanal local. Vor participa la festival o parte din artiștii, meșterii și producătorii locali care vor prezenta produse și ateliere de dansuri și cântece populare, țesut, cioplit, olărit și alte meștesuguri locale.

SCULPTORI PARTICIPANȚI și lucrările ce se vor realiza:

1. Gabriel Patrasc – Ilfov
– Băiețelul care se cațără în parcul de aventură
2. Doru Sztan – Dâmbovița
– Râsul (pisica sălbatică) care se cațără în parcul de aventură
3. Adrian Voican – Vâlcea
– Țăranul de la Muzeul satului
4. Bălan Fănica – Neamț
– Țărăncuța de la Muzeul satului
5. Edi Schneider – Hunedoara
– Minieritul de la Salina
6. Ioan Ungur – Mureș
– Balerina de la terenul de sport
7. Ionut Hodor – Maramureș
– Băiețelul cu mingea de la terenul de sport
8. George Bostănică – Vrancea
– Masa cu Dacul și calul
9. Nicolae Baicu – Argeș
– Masa cu familia de iepurași
10. Mihai Iasinovschi – Caransebeș
– Masa cu căprioara și puiul de căprioară.