Biserici şi mănăstiri cu hramul Adormirii Maicii Domnului în Arhiepiscopia Râmnicului

În fiecare an, în data de 15 august, Biserica Ortodoxă prăznuieşte “Adormirea Maicii Domnului”, sărbătoare cunoscută în popor sub denumirea de Uspenia sau Sfânta Maria Mare. Această sărbătoare comemorează moartea, învierea şi slăvirea Maicii Mântuitorului. Sărbătoarea mărturiseşte că Maica Domnului „a fost luată” de Dumnezeu în împărăţia cerească al lui Hristos, în deplinătatea vieţii ei sufleteşti şi trupeşti. Cu acest prilej, mai multe mănăstiri şi biserici din Arhiepiscopia Râmnicului îşi vor sărbători luni hramul:

Mănăstiri cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”:

– Biserica Mare a Mănăstirii Bistriţa, cu hramul ”Adormirea Maicii Domnului”, comuna Costeşti;
Biserica Mare a mănăstirii, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, care nu păstrează nimic din conturul vechii ctitorii a boierilor Craioveşti, este construită în stil grandios neogotic, în timpul principelui domnitor Barbu Dimitrie Ştirbei şi terminată în anul 1853. Pictura realizată în 1855 în stil neoclasic realist, cu inspiraţii din pictura renascentistă italiană, a fost executată de Gheorghe Tătărescu (1820-1894), acelaşi care a pictat şi biserica nouă a Episcopiei Râmnicului şi biserica Cetăţuia din Rm. Vâlcea. În pridvor, deasupra uşii de la intrare în biserică, este reprezentată icoana hramului: Adormirea Maicii Domnului. De remarcat este şi faptul că aici sunt aşezate la loc de cinste moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul.
– Biserica Mare a Mănăstirii Frăsinei, cu hramul ”Adormirea Maicii Domnului”, comuna Muereasca, sat Andreeşti;
Biserica Mănăstirii Frăsinei, zisă şi Biserica Mare, având hramul ”Adormirea Maicii Domnului”, cu întreg ansamblul de clădiri, în formă de cetate, este ctitoria Sfântului Calinic de la Cernica, episcopul Râmnicului, care a construit-o între anii 1860-1863, an în care o şi sfinţeşte. Pictura, făcută în ulei de pictorul ardelean Mişu Pop, în stilul lui Tătărăscu, a fost spălată în anul 1968 de pictorul Aritium Avachian. Această biserică este monument istoric.
– Biserica ”Adormirea Maicii Domnului” a Mănăstirii Govora, comuna Mihăeşti, sat Scărişoara;
Aşezământul monahal de la Govora se numără printre cele mai vechi din ţară, fiind ridicat parţial în secolul al XIV-lea şi al XV-lea, sub domnia lui Vlad Dracul. Data la care s-a aşezat crucea pentru sfinţire a acestui frumos aşezământ rămâne încă tăinuită. În 1440 a fost distrusă de boierul Albu cel Mare în perioada domniei lui Vlad Ţepeş, ca dupa aceea, între anii 1492-1496, să fie refăcută de Vlad Călugărul şi Radu cel Mare. Între anii 1640-1645, domnitorul Matei Basarab face mănăstirii o reparaţie totală în vederea instalării tiparniţei dăruite de mitropolitul Petru Movilă de la Kiev. În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, în perioada anilor 1710-1711, mănăstirea a fost restaurată şi extinsă. Trapeza i-a fost adăugată în 1775, iar clopotniţa şi clădirile de pe latura stângă, cât şi pe cele de pe latura nordică, i-au fost ridicate la începutul secolului al XVIII-lea, cu unele modificări în secolul următor.
– Biserica ”Adormirea Maicii Domnului” a Mănăstirii Sărăcineşti, comuna Păuşeşti Măglaşi, sat Valea Cheii;
Aflată la confluenţa râului Olăneşti cu râul Cheia, în mijlocul satului Valea Cheii care până în anul 1964 s-a numit Sărăcineşti, de la familia boierească Sărăcinescu pe moşia căruia a fost ridicată, Mănăstirea aceasta a fost închinată „Adormirii Maicii Domnului”. Construcţia a început în 1688 într-o epocă de plină dezvoltare a artei bisericeşti bizantine pe pământul nostru. În anul 1693 moare ctitorul principal, Episcopul Ştefan, şi este înmormântat în tinda bisericii pe care o lasă nepictată. Episcopul Damaschin împreună cu Paisie ieromonahul, Ioan Arhimandritul Hurezilor şi Dosoftei eromonahul, 30 de ani mai târziu la 1718 (7226) îi aduce la Sărăcineşti pe Teodosie, Gheorghe şi Preda, aceiaşi pictori care au zugrăvit paraclisul de la Hurezi şi alte aşezăminte brâncoveneşti, de au săvârşit pictura bisericii aşa cum se vede şi azi.
– Paraclisul „Adormirea Maicii Domnului” al Mănăstirii Cozia;
Paraclisul de pe latura de răsărit şi miazăzi a Mănăstirii Cozia, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, a fost construit de ieromonahul Amfilohie, egumenul Coziei, la anul 7092 (1583), pentru nevoile sufleteşti ale voievozilor, între „camerele domneşti” şi „cerdacul lui Mircea”. În prezent acest paraclis este funcţional şi în afara liturghiei din ziua de hram, se mai oficiază slujbe doar ocazional.
– Bolniţa „Adormirea Maicii Domnului” a Mănăstirii Hurezi.
Biserica Bolniţa a Mănăstirii Hurezi, ctitorită de doamna Maria, soţia lui Constantin Brâncoveanu, ridicată la 1696 şi zugrăvită de Preda Nicolae şi Ianache, poartă şi ea hramul „Adormirii Maicii Domnului”.

Biserici de enorie cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”:

I. Protopopiatul Râmnicu Vâlcea:
– Parohia Băile Olăneşti, localitatea Olăneşti;
– Parohia Bârsoieni, com. Stoileşti, sat Bârsoiu;
– Parohia Bujoreni, comuna Bujoreni, sat Bujoreni;
– Parohia Corbi, comuna Nicolae Bălcescu, sat Mângureni;
– Parohia Gâltofani, comuna Nicolae Bălcescu, sat Gâltofani;
– Parohia Pleşoiu, comuna Nicolae Bălcescu, sat Pleşoiu;
– Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” (strămutată de la Gâltofani) la Casa Memorială „Nicolae Balcescu”, comuna Nicolae Bălcescu, sat Valea Bălcească;
– Parohia Izbăşeşti, comuna Milcoiu, sat Izbăşeşti;
– Parohia Jiblea Veche, loc. Călimăneşti, sat Jiblea;
– Parohia Malu, comuna Stoileşti, sat Malu;
– Parohia Milcoiu, comuna Milcoiu, sat Milcoiu;
– Parohia Ocnele Mari, loc. Ocnele Mari, str. Nicolae Bălcescu nr. 1;
– Parohia Stupărei, comuna Mihăesti, sat Stupărei;
– Parohia Teiu, comuna Galicea, sat Teiu;
– Parohia Teiuş, comuna Buneşti, sat Gătejeşti

II. Protopopiatul Drăgăşani:
– Parohia „Adormirea Maicii Domnului”, municipiul Drăgăşani, str. Gib Mihăescu, nr.6;
– Parohia Capu Dealului, municipiul Drăgăşani, str. Regele Ferdinand, nr. 158 A, cartier Capul Dealului;
– Parohia Alba Olanu I, comuna Olanu, sat Drăgoiu;
– Parohia Bărbuceni, comuna Prundeni, sat Bărbuceni;
– Parohia Blejani, comuna Scundu, sat Blejani;
– Parohia Dozeşti, comuna Fârtăţeşti;
– Parohia Guşoieni, comuna Guşoieni;
– Parohia Lunca Stăneşti, biserica fostei Mănăstiri Stăneşti, comuna Lungeşti, sat Stăneşti-Lunca;
– Parohia Marcea, comuna Ioneşti, sat Marcea;
– Parohia Predeşti, comuna Pesceana, sat Cermegeşti;
– Parohia Ştefăneşti, comuna Ştefăneşti;
– Parohia Valea Bisericii, comuna Orleşti, sat Orleştii de Sus;

III. Protopopiatul Horezu:
– Parohia Armăşeşti, comuna Cernişoara;
– Parohia Budele-Săscioara, comuna Zătreni;
– Parohia Cârstăneşti, comuna Oteşani;
– Parohia Cernele, comuna Păuşeşti – Otăsau, sat Cernele;
– Parohia Costeşti, comuna Costeşti, cartier Gruşeţu;
– Parohia Lăpuşata, comuna Lăpuşata;
– Parohia Obislavu, comuna Grădiştea, sat Obislavu;
– Parohia Pietreni I, biserica fostului Schit Grămeşti, comuna Costeşti, sat Pietreni;
– Parohia Tina, comuna Livezi, sat Tina;
– Parohia Valea Orlii, comuna Cernişoara.

Sursa: arhiram.ro