Analiză economică! Cum pot creşte veniturile românilor din zona vulnerabilă fără a creşte salariul minim!

21 de state din Uniunea Europeană au salarii minime, excepție fiind Italia, Cipru, Austria, Finlanda, Suedia și Danemarca.
În acest moment, România are al treilea cel mai mic salariu minim brut din UE, doar peste Letonia și Bulgaria.
Salariul minim brut ar putea crește la 3.000 de lei de la 1 ianuarie 2023, față de 2.550 cât este în prezent. Chiar și așa România rămâne pe ultimele locuri în clasamentul european al veniturilor minime.
Problema cea mai mare este însă că multe firme mici şi mulţi întreprinzători nu-şi permit în momentul de faţă majorări salariale. Sunt la limita supravieţuirii. Taxele pe forţa de muncă sunt imense în ţara noastră. Statul nu are decât de câştigat din creşterea salariului minim, acesta este, de fapt ,motivul pentru care politicieni din zona social democrată promovează creşterea salariului minim în speranţa de a obţine voturi. Cei ce susţin aceste creşteri sunt bugetari. Ei şi tot neamul lor. Habar nu au cât de greu este să plăteşti salariile în privat.Majorarea la 3000 de lei va însemna creşterea salariului minim în sectorul privat pentru că la stat şi femeile de servici şi şoferii din primării şi consilii judeţene au deja un brut mult mai mare. În realitate oamenii vor câştiga net foarte puţini bani dar firmele vor trebui să dea statului pe asigurări de sănătate, impozite şi contribuţii la asigurările sociale mult mai mulţi bani.
Şi nu mai au de unde. Cunosc multe firme mici care au concediat oameni din cauza preţurilor mari la energie şi a taxelor, care supravieţuiesc la limită, administratori de firme care au renunţat la propriile contracte de muncă pentru că nu mai au de unde să dea bani statului.
În aceste condiţii unii beneficiază de scutiri de impozite, iar alte firme ce nu au nimic de a face în realitate cu construcţiile au mutat activitatea pe documente în această zonă pentru a beneficia de taxe mai mici.
Trebuie luate alte măsuri economice şi trebuie salvat sectorul privat şi mai ales locurile de muncă. Statul poate lua decizii în acest sens. Şi nu sunt puţine măsurile pe care, legal, le pot lua politicienii noştri. În primul rând ar trebui îngheţate salariile din sănătate şi învăţământ, aceste sectoare mâncând enorm din bugetul pe salarii, iar personalul de aici având deja salarii mult mai mari decât media din privat. Apoi trebuie luată o măsură de scutire totală de taxe şi contribuţii sociale şi impozite pe o anumită sumă. Să spunem pe o mie de lei.
Deci, din salariul brut al fiecărui cetăţean prima mie de lei câştigată lunar nu se impozitează. Pierderile la buget pot fi compensate prin o altă treaptă de impozitare. Se pot impozita de exemplu cu 20% în loc de 16 % sumele din salariu care depăşesc salariul mediu din ţara noastră. Acesta este acum de aproximativ 6000 de lei. Deci toate salariile care trec de aceatsă sumă să fie impozitate cu 20%. Trebuie eliminate scutirile pentru IT-şti, constructori şi alte categorii pentru că este incorect să faci discriminări profesionale. Şi trebuie făcut ceva cu pensiile. Este adevărat că în actuala Constituţie este garantat dreptul la pensie al cetăţenilor. Dar constituţia nu spune la cât trebuie fixată o pensie, care este valoarea ei. Statul prin clasa politică poate decide ce anume poate plăti şi cât este prea mult. În condiţiile de faţă este deja enorm ca mii de oameni să primească lunar pensii de peste două salarii medii în timp ce alţii muncesc şi nu şi pot asigura traiul zilnic din muncă. Este o bătaie de joc mai ales că nivelul acestor pensii nu are nicio legătură cu contributivitatea celor în cauză de cele mai multe ori, exemplul cel mai elocvent fiind cel al premierului Ciucă.
Deci tot staul poate fixa un impozit de 90 la sută peste ceea ce depăşeşte 2 salarii medii la pensie sau 12 salarii minime.
Nu putem risca să se prăbuşească sistemul de pensii şi nici nu ne putem împrumuta ca ţară mereu să plătim pensii şi salarii. Este absurd!

Traian Guminski