A1 Sibiu–Pitești sub amenințare! România riscă să piardă 17 miliarde de lei. De ce Guvernul se mișcă prea târziu

România se apropie periculos de momentul în care poate rata una dintre cele mai mari finanțări europene acordate vreodată pentru infrastructura rutieră. Cele 17 miliarde de lei alocate secțiunilor montane 2 și 3 ale Autostrăzii A1 Sibiu–Pitești sunt pe punctul de a fi pierdute, iar motivul nu ține de birocrația europeană, ci de blocajele interne ale statului român. Avertismentul clar apare chiar în proiectul de act normativ publicat de Ministerul Transporturilor. “România ar putea pierde finanțarea europeană de 17 miliarde de lei… dacă nu va fi adoptată în regim de urgență derogarea de la Mediu”, este avertismentul ministerului.

Discuția privind declararea autostrăzii drept proiect de importanță națională vine abia acum, deși această decizie ar fi putut fi luată cu ani în urmă. Lipsa derogării de la Mediu blochează emiterea autorizațiilor de construire pe porțiuni esențiale, iar înaintarea proiectului se face cu frâna trasă. Complexitatea procedurilor, ritmul lent al clarificărilor, documentațiile incomplete și modificările succesive din partea CNAIR au împins proiectul într-un punct critic.

Realitatea din teren: șantiere complexe, progres lent și declarații ferme

Pe teren, constructorul WeBuild încearcă să avanseze în limitele permise de legislație. Secțiunea Cornetu–Tigveni, considerată una dintre cele mai dificile lucrări realizate vreodată în România, are un progres fizic de doar 8,45%, conform datelor CESTRIN. Imagini recente surprinse de un site manager arată activitate intensă în zona viaductelor, dar ritmul general rămâne insuficient pentru a recupera întârzierile.

Complexitatea tehnică este uriașă, mai ales în zona Tunelului Poiana, cea mai lungă lucrare subterană prevăzută pe A1 Sibiu–Pitești, cu 1,78 kilometri distribuiți în două galerii. Autorizația pentru tunel a fost emisă abia în decembrie anul trecut, ceea ce a amânat automat și celelalte lucrări din jurul acestuia.

Secretarul de stat în Transporturi, Irinel Scrioșteanu, a explicat public de ce revizuirea Acordului de Mediu a devenit inevitabilă. „Am demarat procedura de revizuire a acordului de mediu pentru că studiile geologice au generat o serie de modificări ale proiectului… Estimez că în martie–aprilie am putea să avem toate autorizațiile de construire emise”, declara oficialul la Sibiu, potrivit Turnul Sfatului. La începutul acestui an, același secretar de stat sublinia importanța lucrării afirmând că secțiunea 3 Cornetu–Tigveni este cel mai dificil și mai important tronson de autostradă construit în toată istoria noastră, până acum.

Problema este că magnitudinea tehnică nu poate justifica lipsa unei strategii administrative coerente. Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului, CNAIR și Guvernul au acumulat întârzieri prin acțiuni ezitante și lipsa unei viziuni integrate asupra proiectului. Iar astăzi, România trăiește consecințele acestei lipse de coordonare.

De ce autostrada este vitală: Valea Oltului, un coridor sufocat

Importanța Autostrăzii A1 Sibiu–Pitești se vede cel mai clar atunci când ne uităm la situația dramatică de pe Valea Oltului. DN7, una dintre cele mai intens circulate și mai periculoase șosele din România, este sufocată de un trafic greu și constant. Zilnic, tiruri, autocare, mașini de navetiști și valuri de turiști blochează un traseu îngust, săpat între munte și apă, fără alternative reale. Orice accident închide complet circulația și generează cozi interminabile. În weekend, timpul de tranzit se prelungește cu ore, iar șoferii se confruntă cu blocaje care au devenit un fenomen obișnuit.

În acest context, autostrada nu mai poate fi privită drept un proiect obișnuit, ci o infrastructură absolut necesară pentru mobilitatea națională. Realizarea ei ar însemna fluidizarea completă a traficului dintre Muntenia și Transilvania, reducerea semnificativă a timpilor de deplasare, creșterea siguranței rutiere și scoaterea traficului greu dintr-o zonă în care infrastructura nu mai face față de ani de zile. Fără A1 Sibiu–Pitești, România va continua să piardă bani, timp, oportunități economice și, cel mai grav, vieți omenești.

Autostrada este veriga lipsă din Coridorul Pan-European 4 și un test al capacității României de a gestiona marile proiecte strategice. Pierderea finanțării europene ar reprezenta nu doar un eșec administrativ, ci un regres masiv pentru mobilitatea națională și pentru credibilitatea țării în fața partenerilor europeni.

În lipsa derogării de la Mediu, România riscă să piardă nu doar 17 miliarde de lei, ci întreaga șansă de a moderniza un culoar rutier esențial. Acest proiect este mai mult decât un șantier tehnic întârziat, este testul real al capacității României de a gestiona proiecte majore, de a-și proteja finanțările și de a oferi soluții durabile pentru mobilitatea națională.

Letiția Lazăr