Cârtița de 3.300 de tone schimbă direcția în Carpați! Cel mai mare utilaj de forare din România atacă tunelul invers

Autostrada Sibiu–Pitești, cel mai ambițios proiect rutier din România, intră într-o nouă etapă spectaculoasă. Pe secțiunea montană Cornetu–Tigveni, unde relieful Carpaților pune la încercare inginerii și constructorii, tunelul Poiana – unul dintre cele mai lungi tuneluri rutiere din țară – va fi forat din direcția opusă planului inițial. Motivul: solul prea moale nu poate susține greutatea uriașei „cârtițe” mecanizate care ar trebui să sape prin munte.

Gigantul de 3.300 de tone, blocat temporar la start

Cel mai mare utilaj de forare adus vreodată pe un șantier rutier din România a ajuns în țară în urmă cu aproximativ două luni. Deocamdată, componentele sale sunt depozitate pe o platformă industrială din Călărași, în așteptarea momentului în care vor fi transportate și montate pe șantier.
Utilajul TBM (Tunnel Boring Machine) are un diametru de aproximativ 12,5 metri și cântărește circa 3.300 de tone. Acesta este destinat realizării Tunelului Poiana, cu o lungime de aproximativ 1,7 kilometri, considerat unul dintre cele mai spectaculoase obiective de infrastructură ale autostrăzii.
Planul inițial prevedea începerea forajului dinspre Pitești spre Sibiu. Analizele geotehnice au arătat însă că terenul din zona portalului sudic nu poate susține greutatea utilajului.
Managerul proiectului a explicat schimbarea de strategie:
„Inițial prevăzusem să începem dinspre Pitești înspre Sibiu, dar din cauza condițiilor geotehnice complexe am schimbat direcția de foraj de la Sibiu către Pitești”, a declarat Adrian Bodoc, manager proiect lotul 3 al autostrăzii.

Constructorii promit: întârzieri minime

Deși schimbarea direcției de foraj presupune reorganizarea logisticii, reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere spun că impactul asupra calendarului va fi redus.
„Putem să vorbim de întârzieri de maximum o săptămână, în funcție și de starea vremii, în funcție și de evoluția transporturilor”, a precizat Alin Șerbănescu, purtător de cuvânt al CNAIR.
În perioada următoare vor avea loc transporturile agabaritice ale componentelor TBM-ului către zona portalului Sibiu, operațiune care presupune aproximativ 100 de transporturi speciale.

Tronsonul care traversează Carpații

Secțiunea Cornetu–Tigveni, cu o lungime de 37,4 kilometri, este una dintre cele mai dificile porțiuni ale autostrăzii Sibiu–Pitești. Din cauza reliefului muntos, proiectul include nu mai puțin de 54 de structuri – viaducte, poduri și tuneluri.
Managerii șantierului spun că provocările logistice sunt uriașe.
„Au apărut probleme destul de mari în transportul materialelor, în tot ce înseamnă logistică, în tot ce înseamnă dezvoltarea șantierului, având câteva structuri de înălțimi foarte mari, până la 40 de metri”, a explicat Mihai Simion, manager al lotului 3.
În prezent, lucrările se desfășoară simultan în mai multe zone ale traseului, inclusiv la ecoductul din zona Racovița și la fabricile temporare unde sunt produse segmentele prefabricate ale tunelului.

Autostrada strategică a României

Autostrada Sibiu–Pitești are o lungime totală de peste 122 de kilometri și reprezintă prima autostradă care va traversa Munții Carpați. Proiectul face parte din coridorul european de transport care leagă portul Constanța de granița de vest a României.
Pentru finanțarea proiectului, Guvernul a aprobat recent un împrumut de 500 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții.
„Autostrada Sibiu–Pitești este unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură ale României, cu un rol esențial pentru conectivitatea economică și pentru integrarea coridoarelor de transport europene”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Miza: legătura rapidă dintre Ardeal și sudul țării

Autoritățile estimează că întreaga autostradă ar putea fi finalizată până în 2028–2029, moment în care România va avea, în sfârșit, o legătură rutieră rapidă peste Carpați.
Până atunci însă, „cârtița” de 3.300 de tone trebuie mai întâi să își găsească punctul stabil de lansare – înainte de a începe să muște din munte, metru cu metru.

Letiția Lazăr