Bradul de pe mormânt, ajuns decor de Crăciun în centrul Drăgășaniului. Gafa Primăriei Drăgășani, cu primarul în rol principal
Dacă nu ar fi fost o situație atât de gravă, povestea ar putea concura lejer la categoria „umor administrativ de sezon”. Din păcate, realitatea bate gluma: un brad plantat pe mormântul familiei Dumitrașcu a fost tăiat și mutat în centrul municipiului Drăgășani, ca decor festiv pentru Târgul de Crăciun. Fapta este recunoscută oficial chiar de Primărie, într-un comunicat semnat de primarul Costinel Stoica.
Explicația oferită public este, cel puțin, spectaculoasă: „dintr-o gravă eroare de comunicare, a fost tăiat un brad plantat pe mormântul familiei sale și pus în centrul orașului Drăgășani, pentru târgul de Crăciun”, după cum admite primarul Costinel Stoica. Cu alte cuvinte, bradul n-a fost tăiat intenționat, ci „nu s-a comunicat” suficient că se află într-un cimitir și, mai mult, pe un mormânt.
Ironia amară este că vorbim despre o instituție publică, cu șefi, subordonați, hârtii, avize și decizii, care a reușit performanța să confunde un cimitir cu o pepinieră de brazi ornamentali. Iar când lucrurile scapă de sub control, explicația vine rapid: eroare de comunicare. Nimeni nu pare vinovat, dar toți recunosc că „s-a întâmplat”.
Primarul a prezentat scuze publice familiei afectate, afirmând: „Pe această cale, prezentăm scuze public familiei Dumitrașcu pentru faptul generat!”, însă responsabilitatea rămâne, în mod firesc, la vârful administrației. Când un astfel de ordin se execută fără verificări elementare, vina nu mai poate fi pasată abstract pe „sistem”.
Pentru a închide cercul, edilul promite că lucrurile se vor schimba pe viitor. „Vă asigurăm că vom depune eforturi substanțiale în continuare pentru transparența decizională și pentru binele locuitorilor orașului”, promisiune care, după acest episod, sună mai degrabă ca un exercițiu de imagine decât ca o garanție.
Rămâne însă gustul amar al unei gafe monumentale, condimentate cu o doză involuntară de umor negru. Pentru că, oricât de „haios” ar părea în teorie un brad „plecat de pe mormânt direct la târg”, în practică vorbim despre o lipsă gravă de respect și de control administrativ.
Iar în această poveste, rolul principal nu poate fi jucat de „eroarea de comunicare”, ci de primarul care conduce instituția și își asumă – cel puțin pe hârtie – tot ce se întâmplă sub semnătura sa.
Letiția Lazăr

