Florin Mărăcine, primarul din Galicea denunță „aberațiile” din gestionarea fondurilor europene pentru mediu

Primarul comunei Galicea, Alexandru Mărăcine, a lansat un atac dur la adresa modului în care sunt administrate fondurile europene destinate protecției mediului și gestionării ariilor naturale protejate. Edilul consideră că recentele propuneri venite din partea unor asociații private reprezintă o ofensă la adresa specialiștilor autentici și o amenințare la adresa comunităților locale.

„Sper să nu fim o țară de tâmpiți, să acceptăm asemenea propuneri mizerabile!”, a declarat primarul Alexandru Mărăcine, criticând deciziile „mizerabile” și „nesusținute de specialiști reali în domeniul mediului”.

Potrivit acestuia, o asociație de firme condusă de ProDiversitas, care ar fi beneficiat anterior de finanțări europene în valoare de 250 de milioane de lei, ar propune acum introducerea unor suprafețe de teren și pădure în regim strict, fără consultarea experților reali.

Mărăcine a relatat că, la o întâlnire de lucru pe tema acestor modificări, „din cei 200 de specialiști anunțați, au participat doar un asistent universitar din Sibiu și două persoane fără nicio legătură cu mediul”. În opinia sa, astfel de practici arată că „nu mai decidem de mult pentru țara noastră”. Edilul a adăugat: „Sper ca ai noștri conducători să nu accepte asemenea aberații!”.

Inginer silvic de profesie, primarul din Galicea susține că, în cei nouă ani de activitate la conducerea Primăriei, nu a văzut niciodată reprezentanți ai ariei protejate veniți în teren pentru a identifica specii sau plante ce necesită protecție strictă.

Tot el a reamintit un episod din urmă cu 14 ani, când o firmă din Craiova, desemnată custode al ariei protejate „Oltul Inferior”, a cerut 11.000 de lei pentru emiterea unui simplu aviz privind amplasarea unor senzori pe barajul Marcea – document care doar confirma acordul pentru proiect.

Prin aceste declarații, Alexandru Mărăcine ridică semne de întrebare serioase privind transparența și eficiența gestionării ariilor protejate și a fondurilor europene pentru mediu în România, denunțând o posibilă lipsă de control real și o decuplare totală de la nevoile comunităților locale.