Vaideeni, o comună de intelectuali

Cei care nu-i cunosc le-au spus ciobani. Îşi permiteau să trimită copii la şcoli. Dar banii veneau după o muncă cumplită, greu de înţeles pentru cei care nu au văzut cum se cresc animalele şi cum se face brânză. Iar acei copii munceau de mici indiferent cât erau de avute familiile lor. Munceau şi apoi învăţau că doar prin multă carte pot scăpa mai târziu de aceea muncă de jos.

Locuitorii din Vaideeni au iubit mereu cartea şi tradiţiile şi au avut un număr mare de femei care ştiau să scrie şi să citească, faţă de alte comunităţi rurale din ţara noastră. Este una din localităţile cu cei mai mulţi absolvenţi de facultăţi şi nu ne referim la actualele facultăţi, fabrici de diplome pe bani. Au plecat în lume mulţi şi au devenit celebri în domeniile în care au studiat. Şi exemple sunt aşa multe încât ar trebui să scriem o carte despre aceşti ciobani sau copii de ciobani ajunşi ingineri, fizicieni, chimişti, filozofi, scriitori, ambasadori, miniştri, poeţi, scriitori, oameni de afaceri, politicieni, muzicieni.

Au iubit cartea şi o iubesc şi acum

Biblioteca comunală Vaideeni s-a născut din nobilele idealuri ale unor oameni cu o largă deschidere spre cultură, din eforturile lor de a menţine şi a transmite generaţiilor viitoare universul spiritual al cărţii, un univers în care valorile se nasc spre a rămâne eterne. În anul 1898 preotul Dumitru Băescu, învăţătorul Grigore Adamescu, Adam I. Ionescu, Ştefan Mihăilescu şi Ion Ionescu au pus bazele primei biblioteci publice din comuna Vaideeni. Aceasta a funcţionat în sala de festivităţi din cadrul Şcolii Vechi şi a avut, pentru început, 87 de volume, iar pentru achiziţia de cărţi avea alocat un buget de 4.000 lei. În anul 1952, când s-a inaugurat localul Căminului Cultural Vaideeni, biblioteca s-a mutat în incinta acestuia, unde află şi astăzi. De la înfiinţare până în anul 1927, de bibliotecă s-a ocupat învăţătorul Grigore Adamescu, care era şi Directorul şcolii, iar între anii 1930 – 1945, bibliotecar a fost Ion. N. Stănuşescu. În anul 1947 a urmat învăţătorul Ion Ştefu, în anul 1948, profesoara Preatcu Larisa, iar în 1952, Minodora Andreescu şi Dochia Cândea. Începând cu anul 1953, au fost bibliotecari cu indemnizaţie, Maria Epure, în 1954 – Ioana Cioranu, în 1955 – Adam Pavelescu şi Ion Băieşu. Între anii 1955-1965 a deservit biblioteca Salomia Făsuiescu, care a fost prima bibliotecară calificată fiind urmată de Ţuglui Vasilica, între anii 1965-1975. După aceea, între anii 1980-1990, a fost bibliotecară cu indemnizaţie Ioana Luca, iar între anii 1990-1999, a fost bibliotecară profesoara Cristina Brănescu.
Aceşti oameni au contribuit de-a lungul anilor la crearea şi consolidarea bibliotecii, au dus o viaţă întreagă cartea în mâini şi în suflet, au avut menirea să dezvăluie cititorilor acel „ceva divin” din spatele literelor şi au dat dovadă de o mare onestitate şi fidelitate faţă de profesie.
La înfiinţare, biblioteca dispunea de 87 volume, numărul acestora crescând constant în timp, astfel încât astăzi fondul de carte însumează 7.200 volume, care satisfac cerinţele de lectură, documentare şi informare a celor 350 de cititori.
În prezent biblioteca funcţionează în incinta Căminului Cultural şi se află în subordinea Consiliului Local Vaideeni, care alocă în fiecare an fonduri pentru completarea fondului de cărţi şi pentru modernizarea celor două săli componente.
De asemenea, Biblioteca Judeţeană Antim Ivireanul a contribuit la îmbunătăţirea fondului de carte prin donaţii consistente. De multe ori cititorii devin binefăcători ai bibliotecii şi donează acesteia, cărţi sau creaţii proprii. Au făcut acest lucru: Vartolomei Todeci, Ionel Tărtăreanu, Cristina Novac, Fundaţia Vaideenii şi firma S.C. Nordic Impex S.R.L.
De asemenea, trebuie menţionat faptul că, în cadrul bibliotecii au loc, în permanenţă expoziţii de carte cu caracter aniversar sau comemorativ, întâlniri cu scriitorii locali, concursuri pe diferite teme, colocvii, organizate de aceasta sau în colaborare cu şcoala.
Administraţia actuala a comunei, ca şi cele dinaintea ei susţin Biblioteca din Vaideeni şi contribuie la organizarea evenimentelor culturale, dar şi la publicarea unor cărţi ai căror autori sunt localnici.
Administraţia din Vaideeni este un model pentru multe localităţi rurale din judeţul nostru. Mai ales pentru cele care nu au sau nu mai au bibliotecă. Înfiinţarea unei biblioteci şi întreţinerea ei costă mai puţin decât construirea unui stadion şi întreţinerea unei echipe de fotbal. Stadioane sunt peste tot. Biblioteci sunt din ce în ce mai puţine. (Sursa bibliotecivalcene.bjai.ro)

Traian Guminski