Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil. Tradiții și superstiții legate de această sărbătoar

Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, consideraţi conducători ai cetelor îngerilor, sunt prăznuiţi prin oficierea liturghiei în biserici şi mănăstiri. Sărbătoarea închinată lor datează încă din secolul al V-lea d.Hr. La originea ei s-a aflat o simplă sfinţire a unei biserici a Sfântului Arhanghel Mihail, ridicată la termele lui Arcadius din Constantinopol.
Mihail, al cărui nume se traduce prin „puterea lui Dumnezeu”, este protectorul oştilor cereşti, primul din ceata Sfinţilor Arhangheli. Printre misiunile acestui arhanghel se numără şi aceea de a transmite rugăciunile adresate de credincioşi Tatălui ceresc.
Gavriil, al cărui nume se traduce prin „Apărătorul meu este Dumnezeu“, este considerat mesagerul veştilor bune. Potrivit tradiţiei, el a vestit sfinţilor Ioachim şi Ana naşterea Fecioarei Maria, Născătoarea de Dumnezeu.
Tradiţia creştină spune că Arhanghelul Gavriil a fost îngerul înveşmântat în alb care a răsturnat piatra de pe uşa mormântului lui Hristos, şi este recunoscut ca martor al Învierii Domnului. Gavriil este înfăţişat în icoane ca purtător al unui semn divin – un crin.

În credința populară se spune că dacă veghează la capul bolnavului, acesta moare iar dacă se află la picioare, bolnavul va continua să trăiască. În Bucovina, Arhanghelii sunt sărbătoriţi pentru că “ei sunt păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora“.
Arhanghelii, în viziunea populară, asistă şi la judecata de apoi, sunt patroni ai casei şi ard păcatele sufletelor.

În satele şi târgurile bucovinene se făceau şi se fac şi astăzi, de 8 noiembrie, pomeniri şi praznice pentru cei morţi.
În zonele de munte, cei doi Arhangheli sunt și patronii oilor. Ciobanii făceau o turtă mare din făină de porumb – turta arieților (arieți – berbecii despărțiți de oi). Această turtă se consideră a fi dătătoare de fertilitate.
În dimineața zilei de 8 noiembrie, ciobanii o aruncau în târla oilor. Dacă aceasta cădea cu fața în sus era motiv de bucurie și semn de vremuri bune pentru ciobani, dacă cădea cu fața în jos era semn de mare necaz și vremuri grele.
În sâmbăta dinaintea sărbătoririi se fac praznice pentru sufletul morţilor. Ofrandele date la pomană pentru morţi, se numesc “Moşii de Arhangheli“.
Fiecare om trebuie să aprindă o lumânare, care îi va fi “lumină de veci” în lumea de dincolo. Se aprind lumânări şi se dau de pomană atât pentru oamenii în viaţă, cât şi pentru cei dispăruţi fără lumânare
Ziua de 8 noiembrie se mai numeste și “Vara Arhanghelilor” și ține numai o zi.
Tradițiile populare românești sunt extrem de bogate și pline de credință și magie. Acestea sunt numai câteva exemple de datini culese din folclorul nostru.