Sfinții Mihail și Gavriil: Obiceiuri, tradiții, superstiții

Creștinii ortodocși îi sărbătoresc pe Sfinții Arhangeli Mihail și Gavriil în ziua de 8 noiembrie 2023.

Bisericile şi mănăstirile cu hramul Sfinţilor Arhangheli sunt răspândite în țara noastră și mulți români își sărbătoresc onomastica. În popor li se mai spune Sfinții Voievozi, Sf. Arhanghel sau Hranghelul.

Totodată, Sfinții Mihail și Gavril se serbeazătimp de trei zile, în 8, 9 și 10 noiembrie. Prima zi se numește capul Arhanghelului, a doua zi mijlocul Arhanghelului, iar a treia zi coada Arhanghelului.

Ziua de 8 noiembrie a început să fie prăznuită ca sărbătoare a îngerilor, în veacul al V-lea şi s-a răspândit repede în tot Răsăritul. Sfinţii Arhangheli sunt cei dintâi îngeri mijlocitori între Dumnezeu şi oameni. În tradiţia populară românească, sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil sunt fiinţe divine omniprezente în viaţa oamenilor, veghind din ceruri şi de pe pământ, salvându-ne de păcate și având grijă ca sufletele noastre să fie curățate prin post și rugăciune.

Arhanghelul Mihail

Sfântul Arhanghel Mihail al cărui nume înseamnă în limba ebraică “Cine este ca Dumnezeu?” s-a luptat cu îngerii răi. La început toţi îngerii au fost buni şi înţelepţi. După încercarea la care i-a supus Dumnezeu, înainte de Facerea Lumii, o parte dintre ei, acei conduşi de Lucifer, s-au răzvrătit. Atunci, spune Scriptura, a fost mare război în cer. Mihail şi îngerii cei buni au învins, iar cei răi au fost aruncaţi din cer, devenind demoni.

Sfântul Mihail este considerat un înger războinic. După ce dracii au căzut din ceruri în beznele nepătrunse ale iadului, vreme de trei zile, Arhanghelul Mihail şi-a înălţat mâna dreaptă şi a blagoslovit ca fiecare diavol să rămână în locul unde a fost surprins de blagoslovire. În acest fel, dracii au fost hărăziţi locurilor unde se aflau atunci, în hăurile pământului, pe pământ, în ape sau în văzduh.

Peste soborul îngerilor buni, Dumnezeu l-a rânduit, pe veci conducător, pe Arhanghelul Mihail.
Arhanghelul Mihail i-a vestit lui Lot pieirea Sodomei şi Gomorei, i s-a arătat lui Iacov când fugea de fratele său Isav, l-a întărit pe Iosua, fiul lui Navi, înainte de începerea cuceririi Canaanului.

Legenda spune că acesta nu pregetă să se războiască cu diavolii şi să-i înfrângă ori de câte ori aceştia încearcă să fure Luna sau Soarele, prilej cu care apar eclipsele. Lupta Arhanghelului cu forţele întunecate este hărăzită a dura până la sfârşitul lumii, când va suna din trâmbiţă pentru a scoate morţii din morminte şi va duce bătălia decisivă cu diavolul.

Sfântului Mihail, Dumnezeu i-a dat să poarte soarele și luna, el fiind cel care dă drumul soarelui sus pe cer când e vară și sub mâna căruia sunt toate vietățile și oamenii, atât cei vii cât și cei morți. În alte legende, Sfântul Mihaiil este cel care are cheile iadului din care slobozește treptat gerul, potrivit etnologului Ania Moldoveanu.

De asemenea, Arhanghelul Mihail este protectorul călugărilor, armatelor creştine, voievozilor. Sfântul Arhanghel Mihail, Apărătorul Credinţei, este cel mai invocat în slujbele bisericeşti pentru a ne păzi de război şi a obţine biruinţa într-o luptă. Este înfăţişat în iconografie purtând în mână o sabie de foc şi are misiunea să păzească Legea Lui Dumnezeu şi să-i biruiască pe duşmani.

Arhanghelul Gavriil

Arhanghelul Gavriil a fost îngerul păzitor al Lui Iisus Hristos pe pământ, a vestit întregii omeniri naşterea Domnului, fiind asociat revelaţiei divine, dar şi milosteniei şi îndurării. El este arhanghelul – mesager, cel prin intermediul căruia divinitatea transmite veşti şi mesaje omenirii, dar şi cel care patronează Paradisul. El transmite oamenilor, prin graţia divină, inspiraţie, intuiţie şi harul clarviziunii.

Sfântul Gavriil este protectorul fecioarelor creştine, al familiei creştine, protectorul mamelor care nasc copii, protectorul copiilor şi al călugăriţelor iubitoare de feciorie şi iubitoare de Hristos.

Drept recunoştinţă pentru aceşti doi îngeri, Biserica ortodoxă a rânduit să fie pictaţi pe două dintre uşile Sfântului Altar. Unul cu crini în mână, semn al bunei vestiri, iar celălalt cu o sabie de foc, semn al pazei care i-a fost rânduită la poarta Edenului.
Circa 1,3 milioane de români poartă numele celor doi sfinți.

Tradiții și obiceiuri

Ziua de 8 noiembrie este considerată la hotarul între toamnă și iarnă. Vremea în această zi este mai caldă decât ar trebui să fie în această perioadă a lunii.

În această zi este interzis să se lucreze la câmp și nu se face curat în casă.
În satele şi târgurile bucovinene se fac pomeniri şi praznice pentru cei morţi, ofrandele date la pomană pentru morţi, din Ajun sau din Ziua Arhanghelilor, se numesc “Moşii de Arhangheli”.

În biserici, fiecare creştin aprinde câte o lumânare ca să aibă asigurată lumina de veci. Lumânările care se aprind la biserică în ziua de 8 noiembrie sunt considerate talismane pentru cei care au trecut în lumea umbrelor şi a tăcerii. Aceste lumânări “ţin de lumină” în lumea de dincolo. Se aprind însă lumânări şi pentru cei vii, pentru sănătate, pentru a fi feriţi de rele şi năpaste.

“Conform tradiţiei, în ajunul sărbătorii se oficiază slujba de priveghere, seara, la care sunt prezenţi ierarhul locului şi alţi invitaţi, precum şi o mulţime de credincioşi. În unele locuri, privegherea durează toată noaptea, fiind însoţită de litie, acatistul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, citirea moliftelor, miezonoptica, psaltirea şi alte citiri şi cântări.

În această zi, după slujba religioasă, se citesc rugăciuni de dezlegare pentru cei prezenţi, după care preotul se dezbracă de veşmintele preoţeşti şi le pune peste credincioşi, gestul având leac pentru multe boli, în special cele mintale.

În timpul Sfintei Liturghii, la ieşirea preotului cu sfintele daruri, mulţi credincioşi pun în calea preotului haine pentru a trece peste ele şi a obţine vindecare şi sfinţenie pentru cel care le va purta.

Bisericile care au hramul Arhanghelilor dăruiesc credincioşilor cozonac şi un pahar cu vin sau organizează o agapă frăţească în curtea bisericii sau în interiorul acesteia” (Ştefan Popa).

În ziua praznicului se mănâncă peşte, pentru a fi sprinteni ca peştele, pentru a fi feriţi de boală şi de pagubă.

Tot în această zi, finii aduc daruri de colăcei naşilor, un obicei nu chiar întâmplător, întrucât, la cununie, cele două lumânări ţinute de naşi sunt simboluri ale celor doi Arhangheli, Mihail şi Gavriil.

În zonele muntoase, în care Arhanghelii erau celebraţi şi ca patroni ai oilor, stăpânii acestor animale făceau o turtă mare din făină de porumb, numită ,,turta arieţilor’’(arieţii fiind berbecii despărţiţi de oi), ce era considerată a fi purtătoare de fecunditate. Această turtă se aruncă în dimineaţa de 8 noiembrie în târla oilor, odată cu slobozirea între oi a berbecilor. Dacă turta cădea cu faţa în sus era semn încurajator, de bucurie în rândul ciobanilor, considerându-se că în primăvară toate oile vor avea miei, iar dacă turta cădea cu faţa în jos era mare supărare, potrivit antena3CNN.