Sfântul Ilie, sărbătorit pe 20 iulie! Tradiții și obiceiuri
Pe 20 iulie, Biserica Ortodoxă îl sărbătorește pe Sfântul Ilie Tesviteanul, cunoscut ca Făcătorul de minuni și cel care a adus ploaia, după trei ani de secetă.
Sfântul Ilie este sărbărtorit în calendarul creștin ortodox în fiecare an pe data de 20 iulie. În aceeași zi se sărbătorește și Ziua Aviației Române, iar Sfântul Ilie este considerat ocrotitorul aviatorilor.
Sfântul Ilie a fost fiul preotului Sovac din Tesvi (din neamul Aaron) și s-a născut în urmă cu 800 de ani, înainte de Hristos în Regatul Unit de Nord al lui Israel, în vremea domniei regelui Ahab.
Sfântul Ilie a fost ales de Dumnezeu să-l certe aspru pe regele Ahab și pe cei care doreau să fie păgâni.
Observând că sfaturile nu-i sunt ascultate, Sfântul Ilie a decis să-l pedepsească pe rege și poporul lui deopotrivă.
„Viu este Dumnezeul puterilor, Dumnezeul lui Israel, înaintea Căruia stau eu, că nu va fi în anii aceștia rouă și ploaie din cer pe pământ, decât numai prin cuvântul gurii mele”, potrivit doxologia.ro.
După ce Sfântul Ilie a terminat de vorbit, cerul s-a închis, și oamenii nu au mai văzut ploaie mult timp, fapt care a produs secetă și uscăciune pământului.
Observând că regele Ahab și poporul israelian doreau în continuare să fie păgâni și îi ucideau pe credincioși, Sfântul Ilie a prelungit secetă încă doi ani.
Ulterior, Sfântul Ilie i-a spus împăratului Alb să mănânce și să bea, apoi să ia caii și să-i înhame, pentru că o să vină o ploaie mare.
Sfântul Ilie s-a urcat pe muntele Carmelului, s-a pus în genunchi, cu față către pământ și s-a rugat la Dumnezeu să trimită ploaia pe pământ. După ce Sfântul Ilie a terminat rugăciunea, cerul s-a deschis și a pornit o ploaie mare.
Tradiții și superstiții de Sfântul Ilie
Potrivit tradiției, în ajunul Sfântului Ilie, fetele tinere trebuie să se tăvălească în cânepa, pentru a visa noaptea cum le va fi sortitul.
Dacă fetele visau cânepă verde, asta însemna că se vor căsători cu un bărbat tânăr, iar dacă visau cânepa uscată, se vor căsători cu un bărbat în vârsta.
O altă tradiție spune că în noaptea de Sfântul Ilie, pentru a li se îndeplini dorințele, oamenii trebuie să se roage.
Prin rugăciune, cerurile se deschideau și dorințele oamenilor se împlineau.
În dimineața de Sfântului Ilie, oamenii trebuie să culeagă plante de leac, în special busuoic și să le ducă la biserică.
După ce plantele sunt sfințite, oamenii le dădeau foc. Se spune că cenușa de la plante se putea folosi în scopuri terapeutice.
Înainte de a mâncare mere, oamenii trebuie să le ducă la biserică pentru a fi sfințite. Se spune că făcând acest lucru, pe lumea cealaltă merele vor fi din aur.
Conform tradiției poluare, dacă plouă de Sfântul Ilie, alunele vor seca, iar fructele din pomi vor face viermi.
În unele zone din țară, dacă de Sfântul Ilie este furtună, oamenii trebuie să înfigă în pământ un toiag cu mâner din metal.
Ce să nu faci de Sfântul Ilie
De ziua Sfântului Ilie, oamenii nu au voie să lucreze pământul pentru ca recoltele să nu fie distruse de grindină. În tradiția populară se spune că nu este bine să mănânci mere până la Sfântul Ilie.
Tot legat de mere se spune că de Sfântul Ilie nu trebuie tăiate cu cuțitul, pentru că astfel va urma o săptămână plină de furtuni și grindină.
În unele zone din țară, de Sfântul Ilie, apicultorii recoltau mierea din stupi. Această acțiune poartă denumirea de „retezatul stupilor”.
Potrivit obiceiului, mierea trebuia recoltată numai de către bărbații care erau curați sufletește și trupește, în straie de sărbătoare.
Bărbații erau ajutați de către un copil, pentru că femeile nu aveau voie să intre în stupină.După recoltare, oamenii făceau o masă mare la care invitau rudele pentru a gusta mierea și pentru a se cinsti cu țuică îndulcită cu miere.
Masa festivă are rolul de a oferi belșug apicultorilor și de a asigura protecție stupilor.
Pomenirea sufletelor adormiților
De Sfântul Ilie, credincioșii pomenesc sufletelor adormiților, în special sufletele copiilor morți.
Potrivit obiceiului, în dimineața de Sfântul Ilie, femeile trebuie să cheme copiii sub un măr, pe care îl scutură, iar merele care cad se dau de pomană.
Sursa: StirilePROTV