Mănăstirea Hurezi, în haine de sărbătoare. Slujbă de priveghere la Sărbătoarea Sfinţilor Martiri Brâncoveni

Pelerinii din Oltenia au participat zilele acestea alături de viețuitori ai mănăstirilor, preoți și sute de credincioși din parohiile apropiate de vetrele monahale din ținutul Vâlcii, la Sărbătoarea Sfinților Martiri Brâncoveni de la Mănăstirea Hurezi.


În seara zilei de 15 august 2016, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, împreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, s-au aflat în mijlocul viețuitorilor Mănăstirii Hurezi și a închinătorilor care au participat la slujba Vecerniei și a Utreniei în cinstea Sfinților Martiri Brâncoveni. Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Irineu a sfințit noua raclă în care sunt așezate spre închinare moaștele Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu, dăruite de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în anul 2014, cu prilejul comemorării a 300 de ani de la martiriul Sfinților Brâncoveni. Slujba Privegherii a fost săvârșită, în prezența Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Irineu, de către Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Varsanufie, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.
Marți, 16 august 2016, Sfânta Liturghie a început la ora 09.00, iar soborul de arhierei, preoți și diaconi a fost condus de către Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei.
“Sfântul Constantin Brâncoveanu a domnit peste un sfert de veac în Ţara Românească, marcând istoria prin numeroase ctitorii. La 25 Martie 1714, voievodul a fost mazilit de turci, dus cu familia la Istanbul şi închis în temniţa Edicule. Până în luna august a fost torturat continuu, pentru a mărturisi unde-şi avea banii, turcii numindu-l „Altân Bei“ (Prinţul Aurului). După torturi cumplite i-au smuls semnătura pentru aurul depus la Veneţia şi a fost dus la eşafod. Păgânii le-au îngăduit osândiţilor să-şi facă o ultimă rugăciune, după care sultanul le-a promis că le va cruţa viaţa doar dacă vor trece la credinţa în Allah. Mucenicii noştri au rămas însă neclintiţi în credinţa lor, astfel că la 15 august, chiar în ziua când Brâncoveanu împlinea 60 de ani, a fost decapitat, împreună cu fii săi.
Cele şase trupuri decapitate au fost aruncate în Marea Marmara, în apropiere de Bosfor, iar capetele „purtate în prăjini“ pe uliţele cetăţii, au fost înfipte la o poartă a Seraiului şi ţinute acolo trei zile, după care au fost aruncate în mare. Creştinii au pescuit trupurile şi le-au înmormântat, pe ascuns, în biserica „Adormirii Maicii Domnului“ din insula Halki, la a cărei întreţinere Brâncoveanu contribuise în timpul vieţii. Osemintele voievodului-martir au fost aduse în ţară de soţia sa, Doamna Maria, în 1720 şi îngropate, pe ascuns, în biserica „Sfântul Gheorghe-Nou“ din Capitală. Mormântul a fost acoperit de o placă de marmură albă, fără nume, iar identificarea s-a făcut dupã descoperirea, în 1914, a unei candele de argint. La două secole de la moartea sa, la 15 august 1914, Mitropolitul Primat dr. Canon Aramescu a făcut primul parastas oficial la mormântul voievodului”, ne-a spus prof. dr. Florin Epure, director executiv al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Vâlcea.

Brâncoveanu vroia să fie înmormântat la Mănăstirea Hurezi

La 20 iunie 1992, Biserica Ortodoxă Română i-a canonizat pe Martirii Brâncoveni, stabilindu-le zi de pomenire la 16 august. În zilele de 15-16 august 1992 au avut loc la Bucureşti şi Hurezi ceremoniile proclamării canonizărilor Sfinţilor Martiri Brâncoveni, în prezenţa membrilor Sfântului Sinod, în frunte cu P. F. Patriarhul Teoctist şi a mii de credincioşi. Analiza atentã a trupului a fost făcută de doi medici antropologi, renumiţi în epocă: dr. Nicolae Minovici şi dr. Francisc Rainer. Constatarea lor coincide cu cele scrise de martorii oculari la uciderea voievodului. Toţi au arătat că Brâncoveanu a fost decapitat de călăul turc prin mai multe lovituri. Înmormântarea, în Biserica „Sfântul Gheorghe Nou“ din Bucureşti, nu a corespuns voinţei voievodului. El şi-a pregătit un splendid sarcofag de marmură albă în interiorul celei mai frumoase ctitorii ale sale, Mănăstirea Hurezi. Acolo, după voinţa sa, ar fi trebuit să se odihnească în veci. Alături de el, ar fi urmat să fie necropola familiei sale apropiate – soţie, fii şi fiice, nepoţi şi nepoate.

O părticică din Sfintele Moaşte ale Brâncoveanului au rămas la ctitoria de la Hurezi, dar şi la Mănăstirea Surpatele

La 16 august 2007, de ziua hramului Sfinţilor Brâncoveni, la Mănăstirea Hurezi, a avut loc o manifestare culturală şi religioasă în cadrul căreia clerul, autorităţile judeţului şi toţi participanţi la parastasul de obşte, au semnat documentul: «Memoriul pentru aducerea Sfintelor Moaşte ale voievodului martir Constantin Brâncoveanu de la Biserica Sf. Gheorghe Nou din Bucureşti, la ctitoria sa de la Hurezi». Acest memoriu pentru aducerea moaştelor a fost iniţiat de Direcţia Judeţeană pentru Cultură Vâlcea.
“Studiul ştiinţific care însoţea acest memoriu a fost realizat de Radu Ştefan Vergatti. Documentul care purta semnăturile şi dorinţa vâlcenilor pentru o reparaţie istorică şi morală, pentru a împlini voinţa domnitorului, de a fi înhumat în ctitoria sa de la Hurezi, a fost primit de Prea Fericitul Daniel, Patriarhul României, cu ocazia vizitei la Râmnicu Vâlcea, din 13 noiembrie 2010.
După pelerinajul organizat anul trecut, de Prea Fericitul Daniel, când racla cu Sfintele Moaşte a poposit la mai multe ctitorii brâncoveneşti din ţară – Biserica Sf. Gheorghe Nou Bucureşti – municipiul Buzău – Mănăstirea Brazi – Panciu – Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus -, în zilele de 11 – 12 octombrie a ajuns şi la Hurezi. Întregul complex monahal de la Hurezi a primit lumina preînnoirii, a fost refăcută colecţia muzeală de bază, cu spijinul Institutului Naţional al Patrimoniului, astfel încât să-şi primească cum se cuvine ctitorul şi binefăcătorul. O părticică din Sfintele Moaşte ale Brâncoveanului au rămas la ctitoria de la Hurezi, dar şi la Mănăstirea Surpatele, ctitoria Maricăi Doamna”, ne povesteşte prof. dr. Florin Epure.

La Hramul din acest an, ierarhii care au ţinut slujba de pomenire în cinstea voievodului martir Constantin Brâncoveanu au fost: Varsanufie–arhiepiscop al Râmnicului, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu-Mitropolitul Olteniei, Visarion–arhiepiscop al Tulcii, Teodosie–arhiepiscop al Tomisului, Nicodim-arhiepiscop al Severinului şi Strehaiei şi Emilian Lovişteanul-episcop vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, precum şi numeroşi preoşi şi diaconi. Şi personalităţile ale judeţului Vâlcea au participat la slujbă: Costi Rădulescu-preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, Radu Renga-prefectul Judeţului Vâlcea, Aurora Gheorghina-subprefect al Judeţului Vâlcea, Laurenţiu Coca-senator PSD Vâlcea, Romeo Rădulescu-deputat PSD Vâlcea, prof. dr. Florin Epure, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Vâlcea.
Cu acest prilej, s-a sfințit și așezat în biserica mare a mănăstirii noua raclă din argint aurit, în care a fost așezată o părticică din moaștele Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, dăruită în anul 2014 de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Letiţia Lazăr