Poveste de viata. Râmnicu Vâcea. România.

Fără comentarii vă prezint povestea unui prieten bun, cu rugămintea de a veni cu sfaturi.

“Este vorba despre soția mea. Lucrează la o firmă cunoscută din Vâlcea. Acum două zile, a intrat un bărbat în biroul unde lucrează. A bătut-o, a zgâriat-o, a dat-o cu capul de pereți. Pe camerele de supraveghere se poate observa că individul intră și apoi iese, nu sunt și în birou. Ulterior am aflat că este soțul unei colege de-a soției care fusese dată afară și voia să se răzbune pe cineva. Am depus plângere la Poliție. Am fost întrebați dacă există martori. Martori nu sunt. Am primit și un răspuns neoficial, că în lipsa unor martori individul se poate alege doar cu o amendă. Maximum. Am consultat mai mulți avocați. Am mers la IML. A primit zero zile de îngrijiri medicale. Doctorul nu a palpat-o, nu s-a uitat la piciorul care are leziuni la mușchi, vizibile. Nu a fost consultată la ochi… I-am explicat că soția e epileptică, luată în evidență din 2017 și că a primit pumni în cap. Și că nu poate să doarmă de atunci, că se plânge și acum de dureri mari. Mă întreb, cum s-a stabilit că nu are nevoie de îngrijiri medicale din moment ce totul a decurs câteva minute, cu soția pe un scaun și domnul doctor pe alt scaun. În situația asta eu ce pot face? Răspunsul final m-a șocat, să ne rugăm la Dumnezeu ca soția mea să nu aibă probleme pe viitor. Să nu se declanșeze din nou boala. Sper să aibă treptate pentru că în caz contrar chiar nu știu cum voi reacționa. Acum mă gândesc și dacă are rost să-l dăm în judecată pe individ. E posibil ca tot soția să fie găsită vinovată pentru mărturie mincinoasă sau mai știu eu ce. Concluzia de la Politie, se va face un dosar, dar lucrurile vor merge greu. Dacă în tot acest timp individul omoară sau bagă în spital pe altcineva cine răspunde? Mai mult… la locul de munca a fost sfătuită să nu meargă mai departe cu plângerea, după principiul nu avem nevoie de politiști aici, dacă găsesc și altceva?”. (G.C.)