FOTO/VIDEO Primar și fost viceprimar din Racovița, trimiși în judecată! Sonia Iliescu și Ioan Fâșcă sunt acuzați că au emis o autorizație de construire pe un sit arheologic

Actualul primar al comunei vâlcene Racovița, Sonia Iliescu, și fostul viceprimar, Ioan Fâșcă, au fost trimişi în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalului Vâlcea, pentru abuz în serviciu în formă continuată şi obţinerea unor foloase necuvenite pentru sine sau alţii. Pe scurt, edilul localității a emis o autorizație de construire și un certificat de urbanism într-o zonă protejată, încadrată în patrimoniul național.

Acum mai bine de șapte ani, Sonia Iliescu, primar și acum, și atunci, și viceprimarul din acel mandat, Ioan Fâșcă, au emis actele necesare construcției unei case, în incinta unui castru roman. Beneficiarul construcției a fost chiar fiul primarului, polițist în zonă. Sonia Iliescu a refuzat să ne acorde declarații, spune că se consideră nevinovată pentru că nu a știut care este perimetrul sitului arheologic și că își va spune punctul de vedere după ce va intra în posesia rechizitoriului. Este contrazisă, însă, de directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Vâlcea, FLORIN EPURE, care spune că a trimis la toate unitățile administrativ-teritoriale informațiile despre siturile arheologice.

“Este vorba despre un castru roman, cercetat, dar nu în amănunțime, și nu foarte mult timp. Este trecut în cadrul monumentelor istorice ca un monument de categoria A, de importanță națională pentru această fortificație pe cursul Râului Olt. Este un obiectiv important, din păcate lăsat în părărire, în paragină, așa cum s-a întâmplat și cu altele, din neglijențe unităților administrative. Nu este semnalizat, nu este promovat, astfel încât el să fie cunoscut cu toată valoarea lor de patrimoniu. S-a emis autorizație de construire acolo, s-a construit o casă și, de semenea, un gard, ambele fără avizul Ministerul Culturii și al Direcției Județene pentru Cultură Vâlcea așa cum era firesc. Gândiți-vă că acolo este un sit mai vechi decât epoca romană, asta în condițiile în care suntem în anul Centenarului. Avem aceste construcții ilegale pe care le-am constatat la fața locului, alături de inspectori de la Poliția de Patrimoniu. Nu s-a respectat legea și cei care au greșit vor trebui să plătească. În mod normal se va ajunge la demolarea construcțiilor, din păcate răul este făcut, au fost distruse și ziduri ale castrului. Nu se poate spune că nu s-a știut care este perimetrul sitului, noi am făcut periodic înștiințări către toate unitățile administrativ-teritoriale. Ultima dintre ele cred că este în anul 2011”, ne-a declarat Florin Epure, director Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Vâlcea.
În ceea ce-i privește pe locuitorii Cominei Racovița, aceștia o apără pe primăriță și spun că la mijloc este invidia celor care au reclamat. În acelaşi dosar, procurorii au mai constatat şi că, timp de opt ani, în perioada 2008 – 2016, primarul Sonia Iliescu „nu a asigurat protejarea monumentelor istorice clasate, aflate în domeniul privat al comunei Racoviţa”. În procesul intentat, atât Direcţa Judeţeană pentru Cultură Vâlcea, cât şi Ministerul Culturii şi Cultelor sunt parte civilă, prejudiciul fiind stabilit la suma de 95.900 lei.

Despre castrul roman de la Racovița

Castrul roman de la Racovița se găseşte în depresiunea intracarpatică a Titeştilor, la 500 m faţă de malul stâng al Oltului, lângă pârâul Clocotiş şi în faţa gării Cornet. La jumătate de km spre Sud avem şi castrul de la Copăceni, amândouă castrele îndeplinind aceeaşi misiune de siguranţă pe valea Oltului şi în depresiunea amintită. Săpăturile angajate de Tocilescu, sub conducerea lui Polonic, între 9 mai 1894 şi 1 septembrie 1894, au dezvelit un frumos castru de piatră, al cărui plan a ramas mult timp necunoscut. Materialul epigrafic publicat de Tocilescu e raportat greşit, fiindcă a fost găsit numai la Copăceni, fapt clar documentat de rapoartele de săpături ale lui Polonic. La Racoviţa s-au aflat foarte puţine obiecte mărunte. Nu avem nici o inscripţie aflată aici din care să se constate datarea castrului. În orice caz, el e târziu, şi anume din sec. al III-lea e. n. Ca formă, seamănă cu cel de la Jidava însă e posterior şi acestuia. Constatăm în construcţia lui o seamă de lipsuri şi greşeli de măsurători, ceea ce nu se întâlneşte la nici un castru din sudul Daciei, până la Septimius ‘ Severus. Îi lipseşte ceea ce era mai important: şanţul exterior de apărare şi valul alăturat zidului. Ultimul poate fi înlocuit printr-un pod de lemn de la care n-au mai ramăs urme. Porţile nu sunt aşezate în locul stabilit de scriitorii militari, turnurile de colţ sunt sucite şi strâmbe. Lipseşte din pretoriu armamentariul (deşi avea loc în construcţia lui), iar magazia (?) e o sală sirnpla fără obişnuitele contraforturi exterioare. La acestea se mai adaugă şi slabele urme de locuire, indicele unei stăpâniri puţin îndelungate. Castrul Racoviţa a fost construit printre cele din urmă în Oltenia, după Septimius Severus şi locuit puţin timp. E probabil să nu fi fost încă terminat la părăsirea lui. La Racoviţa-Copăceni există aşezarea antică numită Praetorium. Mergând pe Olt, de la Racoviţa la Câineni, unde se afirmă localizarea a două castre, nu s-a descoperit încă urmele nici unuia. La Râul Vadului Cr. M. Vlădescu face unele cercetări în 1976 fără a dovedi existenţa a un ul castru, ci doar urmele turnului de la Ponce Vetus. (Ionel Cioabă – www.magazincritic.ro)

Gabi Cîrjaliu
Video Gabi Henning