1 august 1496, ziua în care istoria Mănăstirii Govora a fost consemnată într-un important hrisov domnesc

O zi de 1 august de acum mai bine de cinci secole avea să rămână legată de istoria unuia dintre cele mai importante monumente medievale ale județului Vâlcea. La 1 august 1496, la Târgoviște, domnitorul Radu cel Mare emitea un hrisov prin care întărea Mănăstirii Govora mai multe proprietăți și drepturi.

Documentul, păstrat în fondurile istorice ale mănăstirii, este una dintre mărturiile importante privind trecutul acestui așezământ monahal și al comunităților din zona Govorei. Hrisovul menționează sate, vii, mori și alte proprietăți aflate în stăpânirea Mănăstirii Govora.

O mănăstire cu rădăcini mult mai vechi

Mănăstirea Govora se află astăzi pe raza comunei Mihăești, la poalele dealului Coșul Mare, la aproximativ șase kilometri de Băile Govora și 18 kilometri de Râmnicu Vâlcea.

Așezământul este considerat unul dintre cele mai vechi din țară. Istoria sa medievală este legată de domnitorii Vlad Călugărul și Radu cel Mare, care au refăcut și înnoit mănăstirea în perioada 1492-1496. Documentele istorice arată că existența așezământului este însă mai veche decât această perioadă.

Hrisovul din 1 august 1496 trebuie privit tocmai în acest context: Radu cel Mare întărea în fața timpului și în fața eventualilor pretendenți asupra proprietăților drepturile Mănăstirii Govora asupra unor importante moșii și venituri.

Govora, loc al culturii românești vechi

Importanța Mănăstirii Govora avea să crească și mai mult în secolele următoare. În timpul lui Matei Basarab, aici a funcționat o tipografie, iar între cărțile ieșite de sub teascurile acesteia s-a numărat „Pravila de la Govora”, tipărită în 1640.

Aceasta este considerată prima carte de legi tipărită în limba română și reprezintă una dintre cele mai importante contribuții ale Vâlcii la dezvoltarea culturii și limbii române.

Astfel, data de 1 august 1496 poate fi privită ca un reper într-o poveste mult mai amplă: aceea a unui așezământ care a traversat secolele, a fost legat de domnitori ai Țării Românești și a devenit, mai târziu, unul dintre centrele importante ale culturii românești medievale.

La mai bine de 530 de ani distanță, numele Govora continuă să fie legat de istoria Vâlcii, iar vechiul hrisov de la 1 august 1496 rămâne una dintre mărturiile documentare care ne apropie de lumea medievală în care Mănăstirea Govora își consolida locul în istoria Țării Românești.

Gabriel Cîrjaliu