Măsuri de ordine la hramul Mănăstirii Bistriţa de la Costeşti

La Mănăstirea Bistriţa, din comuna Costeşti, va fi oficializată slujba religioasă cu ocazia sărbătorii religioase „Sfântul Grigorie Decapolitul” şi sărbătorit hramul mănăstirii, preconizându-se participarea unui număr de aproximativ 5000 de persoane pe durata a două zile, şi anume în 19 şi 20 noiembrie, la ora 16.00.

În acest sens, poliţiştii din cadrul Secţiei de Poliţie Rurală Pietrari, Poliţiei Oraşului Horezu şi a posturilor de poliţie arondate, în cooperare cu Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Vâlcea şi jandarmi din cadrul Grupării de Jandarmi Mobilă „Fraţii Buzeşti” din Craiova vor lua măsurile necesare pentru asigurarea unui climat corespunzător de siguranţă civică, prevenirea unor evenimente ce pot pune în pericol siguranţa cetăţenilor şi a patrimoniului public sau privat şi prevenirea evenimentelor rutiere pe raza comunei.

Sfântul Grigorie Decapolitul

Sfântul Grigorie s-a născut în jurul anului 780, în Isauria – Asia Mică, şi a copilărit în cetatea Irinopolis. După terminarea studiilor Sfântul s-a călugărit, ostenindu-se pentru apărarea Ortodoxiei şi cinstirea sfintelor icoane în Constantinopol, în Asia Mică, la Roma şi în Macedonia. Şi-a petrecut ultimii ani din viaţă în Mănăstirea „Sfântul Mina”, aproape de Tesalonic, învrednicindu-se de harul preoţiei. Renumit în tot Bizanţul pentru curăţia vieţii sale, Sfântul Grigorie Decapolitul trece la Domnul la 20 noiembrie, în anul 842, fiind înmormântat la o mănăstire din Constantinopol.
În anul 1453, moaştele Sfântului Grigorie sunt duse în părţile Dunării, ajungând în mâinile unui dregător turc. Auzind de minunile ce se făceau la aceste moaşte, banul Ţării Româneşti, Barbu Craiovescu, le cumpără şi le duce la Mănăstirea Bistriţa din judeţul Vâlcea, ctitoria sa, unde se află şi astăzi. Din cauza deselor atacuri şi incursiuni ale ungurilor asupra Ţării Româneşti, călugării din Mănăstirea Bistriţa Olteană au săpat în secolul al XVI-lea o grotă ascunsă în stâncă, la un kilometru de mănăstire, unde ascundeau moaştele Sfântului Grigorie în vremuri de primejdie. Cu timpul, în această peşteră s-a făcut un mic paraclis pictat, de o rară frumuseţe, numit „Paraclisul Sfântului Grigorie”.
Racla de argint, în care se păstrează cinstitele moaşte, datează din anul 1656, fiind lucrată de meşteri din cetatea Braşovului. Generalizarea cultului Sfântului Grigorie Decapolitul a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1950. Un fragment din cinstitele moaşte ale Sfântului Grigorie Decapolitul se află şi la Biserica „Hagiu” din Capitală, care îşi va serba ocrotitorul în această sâmbătă. Generalizarea cultului Sfântului Grigorie Decapolitul a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1950.