7 iunie 2023- Drăgăşani – 488 de ani de atestare documentară

Acum 488 de ani, Vlad Voievod îi dăruiește jupânului Fârtat Pârcălabul o moșie în Drăgășani. Se pun bazele, astfel, a ceea ce este astăzi “orașul viilor”, Municipiul Drăgășani. La mulți ani, Drăgășani!
Continuitatea vieții pe teritoriul actualului municipiu este pusă în evidență de siturile arheologice din cartierul Bârsanu, unde săpăturile efectuate arată organizări umane încă din paleolitic, neolitic și epoca bronzului. La circa 60 km de Drăgășani au fost găsite urme de umanoizi de acum 2.000.000 de ani, cele mai vechi din Europa, la Bugiulești, comuna Tetoiu. Localitatea s-a aflat pe unul din drumurile romane și anume pe drumul roman care făcea legătura între castrul roman Sucidava (Celei – județul Olt), castrul roman Rusidava în raza municipiului, castrul roman Arutela (Călimănești – județul Vâlcea) și continuă către Transilvania. Acest drum și traseul său este atestat de Tabula Pentingeriana .
Cea dintâi atestare documentară a localității este 7 iunie 1535, dintr-un hrisov al domnitorului Vlad al VII-lea Vintilă de la Slatina care arată: jupânul Fârtat pârcălabul și fiii lui, ca să-i fie în Lălești și Drăgașani și în Murgești, pentru că i-au fost bătrâne și drepte moșii de moștenire.
Și despre cartierele componente ale municipiului, înainte sate din vecinătatea vechiului târg, există atestări documentare: cartierul Momotești datat 12 iulie 1527 într-un hrisov al lui Radu de la Afumați; Zlătărei (fostă comună) în 1519 într-un hrisov al lui Neagoe Basarab; Gârdești la 3 iunie 1519, în cartea lui Mircea Vodă.
Principala ocupație a locuitorilor a fost și este cultivarea viței de vie și prelucrarea strugurilor. Renumele viilor și vinului de Drăgășani a fost întotdeauna la loc de cinste.
De Drăgășani ca târg putem vorbi din a doua parte a secolului al XVIII-lea.
În 1772 austriacul Von Bauer scrie în memoriile sale despre localitatea Drăgășani: “sat cu o casă episcopală, o curte boierească, o biserică, vii și un târg”.
În zona Drăgășanilor, câțiva dintre pandurii lui Tudor Vladimirescu, conduși de Preda Drugănescu alături de eteriști, au opus rezistență trupelor otomane. Ca omagiu al evenimentelor petrecute la Drăgășani, s-a ridicat, în anul 1884, în parcul din centrul orașului, un monument comemorativ.
Revoluția din 1848 ridică la luptă întreaga Oltenie, o parte din locuitorii Drăgășaniului, aflându-se în armata revoluționară de la Troianu (în prezent cartier al municipiului Râmnicu Vâlcea) condusă de Gheorghe Magheru, fostul căpitan de panduri al lui Tudor Vladimirescu.
Anul 1938 înseamnă înfințarea școlii de subofițeri jandarmi Drăgășani. În timpul celui de al doilea război mondial aici sunt cazați refugiații polonezi și tot aici sunt mutate școlile de ofițeri de poliție din Oradea și Focșani. Elevii școlii au mai multe misiuni de menținere a liniștii și ordinii publice în timpul războiului în special în capitala afectată de bombardamentele devastatoare anglo-americane din anul 1944. După anul 1945 școala este desființată fiind transformată în unitate militară.
Merită amintit și eroismul de care au dat dovadă elevii Școlii de subofițeri jandarmi la 30 august 1944, care au dezarmat o coloană militară motorizată germană.
Anul 1995 are o semnificație aparte în viața Drăgășaniului pentru că atunci s-au împlinit 460 de ani de la atestarea prin documente oficiale a localității și a dobândit statutul de municipiu.
În anul 2000 Școala de jandarmi Alexandru Ghica a fost reînființată la Drăgășani