Istoria Catedralei Arhiepiscopale mistuite de flăcări şi renăscute sub oblăduirea arhimandritului Calinic de la Cernica

Catedrala de la Râmnicu Vâlcea, ce poartă ca ocrotitor pe Sfântul Nicolae al Mirei Lichiei este cel mai important obiectiv din ansamblul Arhiepiscopal. Ctitoria care se vede astăzi, cum începi să urci spre Capela, aparține Sfântului Calinic, episcopul Râmnicului, care o ridică în anii 1850-1856, pe temelia celei vechi care se mistuise în focul cel mare din anul 1847. Biserica a fost zugrăvită, în anii 1854-1855, de mâna unuia dintre cei mai mari pictori ai neamului nostru: Gheorghe Tăttărescu.

ariepiscopie-veche
“Vechea Episcopie a Râmnicului este cea de-a doua eparhie a Ţării Româneşti, moştenitoare şi continuatoare a Mitropoliei Severinului. Aceasta din urmă, înfiinţată în anul 1370, şi-a avut reşedinţa la Severin, dar a fost mutată, ulterior, datorită conflictelor vremii, la Râmnicu Vâlcea. În amintirea Mitropoliei dispărute, între anii 1503-1504, s-a reînfiinţat Episcopia Râmnicului Noului Severin, în timpul domnitorului Radu cel Mare.
Vechile construcţii, ridicate de voievozii Dan I, Matei Basarab, episcopii Eftimie, Mihail şi Climent ai Râmnicului, au căzut, una după alta, din pricina cataclismelor, a vitregiei vremurilor și a prădăciunilor de tot felul.
Focul dezlănţuit de un trăsnet, în fatidica zi de 7 aprilie 1847, a transformat în ruine Episcopia, seminarul, casele de pe „două uliţe” ale Râmnicului, bisericile “Toţi Sfinţii” şi „Sfântul Dumitru”, şi multe alte clădiri din oraş. În urma acestei nenorociri reşedinţa episcopilor de Râmnic se va muta la Craiova, până în anul 1856.
Arhimandritul Calinic Cernicanul, uns episcop, la 26 noiembrie 1850, după dezastrul cel mare, începe un uriaş travaliu pentru refacerea bisericii şi a palatului episcopal, casele de la bolniţă, seminarul, „pe toate tocmindu-le cum cere rânduiala”, a spus Florin Epure, directorul Direcției pentru Cultură Vâlcea.
Pe un Ceaslov tipărit la Iaşi în 1797, aflat la mănăstirea Cernica, s-au găsit următoarele însemnări ale episcopului Calinic Cernicanul: „1852, Septemvrie 11, s-au pus temeliia bisericii din sfânta episcupie Râmnicu den judeţul Vâlcea, fiindu-că biserica, case arhiereşti, seminaru, erau ruenite de vechime şi de focul de la 1847[…] 1852, Septemvrie 16, s-au pus temeliia bisericii din episcopiia Râmnicu”.
Lucrările de ridicare a lăcaşului şi a celorlalte anexe ale reşedinţei episcopale au fost încheiate înainte de 1 ianuarie 1857. Din aceeaşi însemnare aflăm că la „1857, Ianuarie întâi, s’au sfinţit biserica episcopii Răm[nicu], s-au făcut casele arhiereşti, Seminarul, case la bulniţa episc[opiei] pentru şcolari, acestea prin noi”.
Gheorghe Tattarescu a realizat pictura în ulei, în cel mai pur stil realist renascentist. Tablourile votive, care te întâmpină la intrare, îi înfățișează pe vrednicii de pomenire ctitori Sfântul Calinic și domnitorul Barbu Dimitrie Știrbey.
Dintre personalităţile vieţii istorice şi culturale române care au lăsat impresii și mărturii despre imaginea reşedintei arhiepiscopale se numără Alexandru Odobescu (1860), Grigore Tocilescu (1886), Alexandru Vlahuţă (1891), Nicolae Iorga ş. a.
Pisania săpată în piatră consemnează: „Întru mărirea Sfintei Treimi, Tatăl Fiul şi Duhul Sfânt, s-a clădit din temelie această sfântă biserică, numită din vechime arhiepiscopie a Râmnicului Noul Severin, de iubitorul de Dumnezeu episcop al acestei eparhii D.D. Calinic Cernicanu, întru cinstirea sfântului ierarh Nicolae dela Mira Lichiei,[…] apoi d’atunci şi până la anul 1847, stricându-se de vechime, precum şi[de] focul întâmplat în anul acela prin mai multe oraşe, cum şi într’acesta, mistuind atât o parte din oraş cum şi această episcopie, cu toate împrejurimile ei şi bolniţa, au rămas numai nişte ziduri ruinate până la anul 1850, când, după alegerea făcută de obştescul Divan al ţării, suindu-se pe scaunul episcopal prea sfinţia sa D.D. Calinic, şi văzând cu părere de rău dărăpănarea lor, nu după mult timp, au pus în lucrare mai întâi facerea caselor arhiereşti, neavând loc de lăcuinţă, apoi, împins de râvnă, dragoste şi zel religios, au început această sfântă biserică, precum să arată, din temelie, şi a împodobit-o cu zugrăveli, odoară şi altele, care să vede, prefăcând încă şi seminarul, precum asemenea au mai clădit iarăşi din nou casele de lângă bolniţă pentru şcoala candedaţilor de preoţie şi altele care să văd împrejur, toate acestea luând săvârşire în zilele binecredinciosului Domn Stăpânitor al ţării, Barbu Dimitrie Ştirbei Voevod, anul 1856, Noemvrie 3”.

sf-calinic-de-la-cernica
“În ansamblul arhiepiscopal de la Râmnic se mai păstrează și alte monumente istorice valoroase: Bolniţa Arhiepiscopiei, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, ctitorită de Preasfințitul Climent, între anii 1745-1746; Paraclisul “Sf. Grigore Teologul” (Bogoslovul) este construit de Episcopul Grigorie III Socoteanu, în anul 1751; Turnul-clopotniţă ridicat, împreună cu chiliile de piatră, de Episcopul Ştefan al Râmnicului, în anul 1678 şi rezidit de Episcopul Iosif Bobulescu; “Aşezământul Pastoral Cultural Sf. Ierarh Calinic”. Fântâna ridicată de Filaret al Râmnicului, la 1 septembrie 1784, pe malul Oltului, în dreapta podului de la Goranu, mutată, mai apoi, la Troianu, se află, din anul 1989, în curtea Arhiepiscopiei. Înaltpreasfinţitul Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului, s-a îngrijit de consolidarea sfântului lăcaș și refacerea valoroasei picturi.
Catedrala și întregul ansamblu arhiepiscopal au căpătat strălucirea de altădată, grație Înaltpreasfințitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului. Biserica mare a fost înzestrată cu noi icoane, Sfinte Moaște și obiecte liturgice. Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului Prodromița, o copie a celei de la Muntele Athos, a fost adusă în anul 2015. Alături de capul Sfântului Mare Mucenic Mercurie, Moaștele Sfinţilor Mucenici Carp și Teodor Stratilat, Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie a îmbogățit catedrala cu părticele din Moaștele Sfântului Ierarh Nectarie din Eghina, Sfântului Ierarh Luca al Crimeii și ale Sfântului Sfințit Mucenic Haralambie.
Pe lângă hramul cel vechi, prăznuit astăzi de credincioși, Catedrala Arhiepiscopală a mai primit încă trei hramuri: Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica și Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul și Sfântul Ierarh Nectarie din Eghina”, ne mai spune prof. dr. Florin Epure.
Sfânta Catedrală a Arhiepiscopiei Râmnicului, un străvechi centru spiritual și un monument de importanță națională, a împlinit 160 de ani de la zidirea sa, de către Sfântul Calinic de la Cernica.

Letiţia Lazăr

Share...Share on Facebook77Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0