Geani Man: “Portul Constanţa vs Rotterdam, interese comerciale!”

În plină excaladare diplomatică în care România doreşte intrarea în Schengen, Olanda este o ţară care se opune. Pe acest subiect am stat de vorba cu ing. ec. Man Geani, preşedinte CA Prelcet SA., dar şi membru în comisia transporturi-infrastructură PSD.

Rep.: Care credeţi că sunt motivele care duc la refuzul Olandei?
G.M.: Motivele invocate nu sunt reale şi au drept scop descurajarea intenţiilor de aderare. Totuşi, în opinia mea, Olanda aduce indirect două motive în discuţie, corupţia şi problemele legate de frontieră. Cele doua motive nu au consistenţă. În cazul corupţiei, aceasta există peste tot în lume, noi însă mediatizăm atât de mult acest subiect prin instituţii, încât corupţia în sine a devenit cumva brand de ţară, iar imaginea noastră externă faţă de acest subiect, este supradimensionată. Problemele invocate la frontieră sunt nereale deoarece România şi-a asumat investiţii masive în securizarea frontierelor, investiţii finalizate care fac sigure graniţele noastre, raportate la cererile Schengen. Cu toate acestea cred că adevăratul motiv este legat de interesele comerciale referitoare la portul Constanţa, interese care influenţează schimbul de mărfuri din portul Rotterdam, odată cu aderarea la Schengen.


Rep.: Care sunt argumentele care fac Portul Constanţa, atractiv din punct de vedere comercial?
G.M.: Portul Constanţa este dinamic, având un rol precis în reţeaua maritimă de transport. Poziţia strategică, la intersecţia rutelor comerciale, face legătura multor zone care nu au ieşire la mare (regiunea Transcaucaz, extremul Orient, Europa de Est şi Centrală, sau Asia Centrală). Acest port este poziţionat la confluenţa unor mari rute comerciale, care leagă Marea Neagră de Marea Nordului prin traseul maritim Rin-Main-Dunăre. Deschiderea portuară la Mare este reîntregită şi de cele două porturi mai mici Midia şi Mangalia, care reîntregesc capacităţile noastre maritim-portuare. UE, dar şi America, şi-au exprimat disponibilitatea pentru susţinerea proiectelor de la Marea Neagră, susţinere de care ţara noastră are mare nevoie în actualul context politic european.

Rep.: Din punct de vedere tehnic şi logistic, ce oferă portul Constanţa?
G.M.: Având un statut clar de Zona Liberă, Portul Constanţa îndeplineşte toate condiţiile pentru comerţ maritim extern sau pentru operaţiuni de tranzitare marfă în special pentru Europa de Est şi Centrală. De asemenea este centru de distribuţie containere spre porturi din Marea Neagră. Este conectat la infrastructura rutieră, ferată, fluvială sau aeriană. Prezenţa terminalelor de tip Ferry Boat sau facilităţile pentru nave de pasageri, cât şi suprafeţele disponibile pentru dezvoltare portuară, reprezintă alte argumente importante. Portul Constanţa permite, din punct de vedere tehnic, acostarea navelor de mare capacitate care tranzitează Canalul de Suez. De asemenea prezenţa celor 156 de dane permite capacitarea anuală a peste 120 milioane tone marfă. Lungimea totală a cheiurilor şi adâncimea lor facilitează acostarea în orice condiţii. Tancurile petroliere sau navele specializate au infrastructura necesară pentru acostare şi operaţiuni specifice, iar legatură între Dunăre şi Constanţa (prin canal Dunăre-Marea Neagră) reprezintă un alt avantaj strategic. Cu alte cuvinte facilitatile portuare sunt comparabile cu marile porturi, inclusiv cu Rotterdam-ul, iar fluxul de mărfuri în Portul Constanţa creşte în fiecare an.

Rep.: Punctual, în opinia dvs, care credeţi că este interesul Olandei faţă de Portul Constanţa?
G.M.: Controlul mărfurilor care tranzitează portul Constanţa, printr-o administrare privată, posibil olandeză, care să nu diminueze interesele din portul Rotterdam. Prin aderarea României la Schengen se crează o platformă care modifică cumva trasele comerciale maritime, mutându-se o parte din rute, prin Constanţa. În opinia mea acest argument este unul dintre motivele pentru care Olanda se opune aderării României la spaţiul Schengen. Repet, este doar o opinie personală.

Rep.: Cum comentaţi acţiunile României în acest context?
G.M.: Diplomaţii noştrii, cât şi reprezentanţii la UE, fac demersuri susţinute pentru aderare Schengen cu drepturi şi privilegii egale. Guvernul României are o implicare maximă faţă de acest lucru, şi interesul ţării noastre este reprezentat la cel mai înalt nivel. Sunt utilizate toate pârghiile administrative şi diplomatice pentru realizarea acestui obiectiv deosebit de important şi cu o proiecţie bună şi în transporturi. Sunt sigur că acest lucru se v-a realiza în curând astfel încât interesele comerciale ale României să fie protejate, iar după acţiunile punctuale ale Ministerelor de Resort s-a dat un semnal de seriozitate şi implicare totală. Între timp, investiţiile în Portul Constanţa şi în platforma maritimă continuă. Aici mă refer la lucrări de dragare, finalizarea unui Terminal de Baraje, lucrări pentru îmbunătăţirea condiţiilor de navigare, facilităţi pentru acostarea navelor fluviale, investiţii cu cofinanţare privată, platforme logistice performante, structuri maritime pentru încărcare-descărcare marfă vrac/lichidă/inflamabilă/granulară sau purverulentă. S-au accesat fonduri europene pentru modernizări, pentru creşterea gradului de siguranţă navigabilă şi pentru mărirea capacităţilor de stocare mărfuri. Lucrurile merg într-o direcţie bună, iar investiţiile demarate şi susţinute de Guvern prin Ministerul de Resort, dovedesc că România are mare potenţial şi din punct de vedere al transportului maritim, Portul Constanţa având deschidere mare în ceea ce privesc interesele noastre comerciale.
Rep.: Vă mulţumesc!

Share...Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0